Interferențe

Aurul Moldovei

Aurul Moldovei

Mă aflu în inima Moldovei, una dintre regiunile istorice ale României. Semnul rutier de la intrarea în sat poartă...

Bujor Nedelcovici: un om, un destin

Bujor Nedelcovici: un om, un destin

Mă întorc în România de două ori pe an, cu ocazia Târgurilor de Carte. Am o mare satisfacţie că am publicat la Editura ALFFA « Opere complete », 7 volume, însumând 5500 de pagini. Acum privesc pe fereastră cerul senin şi ascult o simfonie de Mozart! Mai înainte am ascultat muzică de jazz. De curând am terminat romanul « Jurnalul unui cântăreţ de jazz »… Mă refugiez în muzică şi mă ascund în literatură.

“Vorbe sărate” în limbajul românesc

Prezenţa ‘cuvintelor sărate’ în limbajul românesc se datorează numeroaselor zăcăminte de sare presărate m pe teritoriul ţării, a exploatării masive a acestora şi al ataşamentului locuitorilor de această preţioasă sursă de hrană, remedii de sănătate, comerţ şi în ultimii ani şi de turism.

Ingrid Coman: „Sunt un salahor al literaturii”/ de Stelian Ţurlea

(…) Fiecare carte este o călătorie în necunoscut, merg alături de personajele mele o bucată de vreme şi ele au tot felul de lucruri să-mi povestească sau să-mi arate. Le urmez, recunoscătoare, există ceva magic în relaţia care se creează cu personajele, şi până să pun cuvântul sfârşit pe ultima pagină a cărţii, voi fi străbătut cale lungă într-un tărâm care cu câteva pagini înainte îmi era necunoscut.

Creionul rosu de Ingrid Beatrice Coman

„Când era mama acasă, toți erați buni cu mine” rosti, cu o voce pe care nu şi-o recunoștea şi care-i venea aproape din burtă. „Spuneați că mă iubiți ca pe copilul vostru, şi eu parcă înduram mai bine dorul de mama la gândul că vă am pe voi. Dar era doar un bal mascat, ca la bâlci. Şi eu eram doar un mic păcălici, prostuț şi credul. Nu-i loc pentru mine in inima voastră…”

Tradiţii istorice ale colaborării economice italo-române

În Fondul arhivistic „Prefectura judeţului Treiscaune” aflat în păstrarea Arhivelor Naţionale Covasna a fost identificat un document, din anul 1923, referitor la invitaţia de participare a firmelor româneşti la expoziţia internaţională de artă decorativă organizată, în acel an, la MONZA -MILANO.

Parma 12 noiembrie 2010. Interferente culturale romano-italiene

Cu ocazia manifestarii ‘Saptamana emigrantului. Interferente culturale’ ajunsa la cea de a patra editie care se desfasoara in perioada 6-14 noiembrie Centrul Cultural Italo-Roman din Milano impreuna cu Asociatia “Romania cheama Parma” invita vineri 12 noiembrie publicul italian si roman la o dezbatere comuna.

Maraton cinematografic şi cultural românesc la Milano

Cinemateca Oberdan – Timp de 12 ore, începând cu ora 12.00, iubitorii de film şi de artă vor putea să trăiască experienţa inedită a filmului documentar şi a cinematografiei româneşti, în cadrul celei de-a treia ediţii a proiectului „Întâlnire cu artişti extraordinari din Est”

Un urmaş a lui Dimitrie Cantemir la Roma


Autorul coloanei muzicale a celebrului film „Tânărul Toscaninni” în regia lui Franco Zefirelli este muzicianul român Roman Vlad. Aflat la vârsta de 90 de ani el este deplină formă şi continuă să compună opere muzical.

Viorel Boldiș un român care a cucerit Italia prin poezie

Deși necunoscut în România, Viorel Boldiș este un poet care a reușit să impresioneze Italia prin poezie. S-a luptat cu destinul, a dormit în cutii de carton și în gara din Milano, însă dragostea pentru poezie “l-a ajutat să înșele neajunsurile vieții de migrant”.

Românii și italienii la 1918

Potrivit, documentelor vremii înainte de 1918, în Italia trăiau în jur de câteva mii de români. Acest număr se explică mai ales prin conscințele care le-a adus izbucnirea primului război mondial.

Camilian Demetrescu. Bienala dizidenților (2)

n timp ce asa-zisul eurocomunism continua să-si declare emfatic „ruptura’ cu Moscova, un eveniment neasteptat îl obliga să-si confrunte declaratiile de principiu cu realitatea faptelor. În primăvara lui 1977 Bienala de la Venetia,

Povestea lui Livio Zanolini; Fiul celor doua Patrii surori, dar atat de diverse

Era în toamna anului 1999, în octombrie. Bruma pătase pădurea cu rugină şi la apus, roua umezelii şi a ceţii se lăsa peste cîmpia joasă a Padului ca o manta grea şi rece. Pe vârful unui deal, lângă Padova, Liviu trăieşte ca un patriarh într-o vilă frumoasă cu o grădină mare în jur, unde cultivă poame, verdeţuri, iarbă, flori, amintiri, multă dragoste pentru România. Primăvara trecută l-am vizitat din nou.

Intalnirile italo-romane de la Milano un regal cultural si artistic

Duminica, 7 iunie 2009, organizatorii evenimentului ”România-Italia -Întîlniri culturale si artistice. România dupa 20 de ani’ au închis cea de-a doua editie a seratelor culturale si artistice ce tind sa devina o traditie si o continuitate în capitala Lombardiei, Milano. La cîtiva pasi de Piata Duomo si în apropierea vestitei Piete Scala din Milano, într-unul din cele mai vechi edificii culturale milaneze…

S-a stins o actrita a diasporei romane din Italia – Margareta Krauss

S-a stins o actrita a diasporei romane din Italia – Margareta Krauss

Elita culturala si artistica romaneasca din Italia este putin cunoscuta, in primul rand de insasi propria comunitate dar si de publicul din Romania, in memoria caruia diaspora romaneasca este reprezentata doar prin cateva nume mari. Italia isi are o importanta elita culturala si artistica de origine romana in mare parte sosita aici in anii ’70-80. Din pacate, dupa Revolutia Romana putin s-a scris si cu atat mai putin s-a supus cercetarii capitolul care priveste contributia si rolul unor personalitati de origine romana aflate peste hotarele tarii.

10 februarie 2009, Un roman italian despre Bucurestiul interbelic- Venetia

Institutul Român de Cultură şi Cercetare Umanistică de la Veneţia va găzdui marţi, 10 februarie, lansarea volumului Il solco della memoria (Urma memoriei), apărut la editura „Opera Graphiaria Electa” din Milano.
Autoarea romanului este Emanuela Zanotti, ziarist free lance din Brescia, colaboratoare pe probleme culturale la „Giornale di Brescia” şi „L’Espresso”. Timp de unsprezece ani a fost redactorul-şef al revistei „Primo Piano” iar î 2007 i-a fost conferit premiul „Attilio e Ada Carosso” pentru jurnalism.