Sâmbătă 8 și duminică 9 octombrie 2022, va avea loc la Torino cea de a XV-a ediție a festivalului Portici di...
Sâmbătă 8 și duminică 9 octombrie 2022, va avea loc la Torino cea de a XV-a ediție a festivalului Portici di...
Colecția “Culturi și civilizații” a editurii Rediviva din Milano își îmbogățește catalogul cu o nouă publicație de excepție: “De la romani la români. Pledoarie pentru latinitate” [Dai romani ai romeni. Elogio della latinità] de Ioan Aurel Pop, istoric, profesor și președinte al Academiei Române, menită să contribuie la cunoașterea istoriei și culturii românești în Italia.
Cu ocazia Zilei Limbii Române, Centrul Cultural Italo Român cu sprijinul Primăriei din Arcore [MB], a Departamentului de cultură, având colaborarea Asociației GRASP – Global Romanian Society of Young Professionals din Milano și a comunității ortodoxe române din oraș, va organiza o serată culturală și muzicală, eveniment la care sunt invitați deopotrivă români și italieni.
Dl. Vasile Lechințan s-a transformat în acei ani la Centru în colegul nostru “la distanță” cum astăzi este mai modern spus, la distanță chiar dacă drumul de la Cluj la Sf. Gheorghe nu beneficia de un mijloc de transport de viteză. Dacă nu era prezent fizic, cu siguranță îl auzeam la telefon, participa cu sufletul la orice activitate care se contura în acel spațiu vital românesc, care a supraviețuit și va supraviețui pe seama doar a solidarității, a curajului și a demnității celor care simt asta. În tot acest parcurs, Vasile Lechințan era colegul, prietenul și susținătorul nostru. Tenacitatea și bunul simț sunt calități pe care le-am apreciat și recunoscut îndeosebi în situații de cumpănă.
Munca de cercetare în spiritul adevărului, dezvăluie și latura activă a istoricului Vasile Lechintan în a face cunoscute erori de ordin istoric la adresa și în defavoarea românilor, erori perpetuate în spațiul public, pe care doar cei cunoscători le pot sesiza prin apelul la o justiție necesară. Astfel, dl. Vasile Lechințan cu forța condeiului care îl caracterizează și înarmat cu dovezi istorice, cu documente, aduce la cunoștința opiniei publice cazuri grave din Transilvania unde s-au perpetuat false idei. După anul 2005 am cunoscut mai puțin activitatea de cercetare, lucru pe care am reușit să îl recuperez în momentul intrării si “întâlnirii” noastre pe rețele de socializare, și astfel să am acces din nou, la articolele sale publicate în diferite reviste, ziare, cum sunt cele din Condeiul Ardelean, publicație bilunară de cultură și istorie din Sf. Gheorghe.
Mă aflu în inima Moldovei, una dintre regiunile istorice ale României. Semnul rutier de la intrarea în sat poartă...
«Și noi am pus o piatră la temelia României Mari.» Simion Mândrescu de Violeta POPESCU Când vorbim despre Marea Unire...
Marinel Ștefănescu: patru decenii de balet și coregrafie în Italia Interviu realizat în anul 2007, Reggio...
Mă întorc în România de două ori pe an, cu ocazia Târgurilor de Carte. Am o mare satisfacţie că am publicat la Editura ALFFA « Opere complete », 7 volume, însumând 5500 de pagini. Acum privesc pe fereastră cerul senin şi ascult o simfonie de Mozart! Mai înainte am ascultat muzică de jazz. De curând am terminat romanul « Jurnalul unui cântăreţ de jazz »… Mă refugiez în muzică şi mă ascund în literatură.
La expozitia internationala Premio Lìmen Arte, editia anul 2012, organizata de Camera de Comert al orasului Vibo Valentia (Calabria / Italia), in Muzeul Primariei – Palazzo Gagliardi, artista româncă Luminița Taranua primitmențiune spcială.
Prezenţa ‘cuvintelor sărate’ în limbajul românesc se datorează numeroaselor zăcăminte de sare presărate m pe teritoriul ţării, a exploatării masive a acestora şi al ataşamentului locuitorilor de această preţioasă sursă de hrană, remedii de sănătate, comerţ şi în ultimii ani şi de turism.
Giesse este o societate specializată în despăgubirea daunelor și tutelarea persoanelor care au suferit vătămări ușoare, grave sau foarte grave și a celor ce au suferit pierderea unui membru al familiei.
Horia Gârbea. Preşedintele Asociaţiei Scriitorilor Bucureşti, este unul dintre cei mai activi oameni de cultură ai zilelor noastre, autor a numeroase volume de teatru, poezie, proză, critică literară şi teatrală.
(…) Fiecare carte este o călătorie în necunoscut, merg alături de personajele mele o bucată de vreme şi ele au tot felul de lucruri să-mi povestească sau să-mi arate. Le urmez, recunoscătoare, există ceva magic în relaţia care se creează cu personajele, şi până să pun cuvântul sfârşit pe ultima pagină a cărţii, voi fi străbătut cale lungă într-un tărâm care cu câteva pagini înainte îmi era necunoscut.
Joi, 9 februarie 2012, a trecut la Domnul, ilustrul teolog si parinte al neamului romanesc, Preotul Prof. Dr. Ilie...
„Când era mama acasă, toți erați buni cu mine” rosti, cu o voce pe care nu şi-o recunoștea şi care-i venea aproape din burtă. „Spuneați că mă iubiți ca pe copilul vostru, şi eu parcă înduram mai bine dorul de mama la gândul că vă am pe voi. Dar era doar un bal mascat, ca la bâlci. Şi eu eram doar un mic păcălici, prostuț şi credul. Nu-i loc pentru mine in inima voastră…”
În Fondul arhivistic „Prefectura judeţului Treiscaune” aflat în păstrarea Arhivelor Naţionale Covasna a fost identificat un document, din anul 1923, referitor la invitaţia de participare a firmelor româneşti la expoziţia internaţională de artă decorativă organizată, în acel an, la MONZA -MILANO.
Cu ocazia manifestarii ‘Saptamana emigrantului. Interferente culturale’ ajunsa la cea de a patra editie care se desfasoara in perioada 6-14 noiembrie Centrul Cultural Italo-Roman din Milano impreuna cu Asociatia “Romania cheama Parma” invita vineri 12 noiembrie publicul italian si roman la o dezbatere comuna.
“Frumusetea romanilor. Arta ca mijloc de promovare” (“La belleza dei romeni”) este titlul din 4 noiembrie 2010 semnat de Giorgio Paolucci in prestigiosul cotidian “Avvenire”.
Cinemateca Oberdan – Timp de 12 ore, începând cu ora 12.00, iubitorii de film şi de artă vor putea să trăiască experienţa inedită a filmului documentar şi a cinematografiei româneşti, în cadrul celei de-a treia ediţii a proiectului „Întâlnire cu artişti extraordinari din Est”
O organizaţie umanitară italiană supune atenţiei Europei date îngrijorătoare: în România se află în jur de 350.000 de copii cu unul sau ambii părinţi peste hotare.
Autorul coloanei muzicale a celebrului film „Tânărul Toscaninni” în regia lui Franco Zefirelli este muzicianul român Roman Vlad. Aflat la vârsta de 90 de ani el este deplină formă şi continuă să compună opere muzical.
Iubesc Italia (asa cum este ea, imperfecta), iubesc România (asa cum este ea, imperfecta)
Sabrina Arpini, este o prezență tot mai activă în rândul comunității culturale românești din Milano
Ca o nouă răsplată a virtuoaselor sale intreprinderi, conducerea Academiei a primit recent, din partea organizatorilor unei manifestări culturale de notorietate mondială, o cupă reprezentând un premiu de onoare pentru originalitate.
Deși necunoscut în România, Viorel Boldiș este un poet care a reușit să impresioneze Italia prin poezie. S-a luptat cu destinul, a dormit în cutii de carton și în gara din Milano, însă dragostea pentru poezie “l-a ajutat să înșele neajunsurile vieții de migrant”.
Monica Joiță este de mai bine de doi ani director interimar al Institutului Român de Cultură și Cercetare Umanistică de la Veneția, iar misiunea ei în Italia este în egală măsură diplomatică și culturală.
Potrivit, documentelor vremii înainte de 1918, în Italia trăiau în jur de câteva mii de români. Acest număr se explică mai ales prin conscințele care le-a adus izbucnirea primului război mondial.
Colegiul Naţional “Mihai Viteazul” din Sfîntu-Gheorghe a găzduit vineri pe 6 noiembrie a.c., o festivitate de amploare dedicată poeziei şi artelor, în cadrul modern asigurat de sala Multimedia de la acest liceu.
Poate este un semn ca și autoritățile statului român sa conceapă o strategie viabilă de păstrare a identității celei de a doua generații de copii români născută în Italia sau în Spania, de mentinere a limbii române,
n timp ce asa-zisul eurocomunism continua să-si declare emfatic „ruptura’ cu Moscova, un eveniment neasteptat îl obliga să-si confrunte declaratiile de principiu cu realitatea faptelor. În primăvara lui 1977 Bienala de la Venetia,