Pentru prima dată la expoziţia „Cento Presepi” desfăşurată în sala Bramante, Piazza del Popolo din Roma, Academia Română a reprezentat spaţiul cultural ortodox.

Cento Presepi este o manifestare tradiţională care are loc în fiecare an la Roma în perioada de iarnă, noiembrie-ianuarie şi care atrage interesul şi participarea aşezămintelor etno-culturale a zeci de ţări. Expoziţia cuprinde opere cu tematică religioasă ale artiştilor artizani italieni şi străini.

Este un bun prilej pentru vizitatori de cunoaştere a istoriei, culturii şi tradiţiilor ţărilor participante, un important schimb de informaţii asupra preocupărilor actuale, dar şi a perspectivelor de spirit a popoarelor ce sunt reprezentate sugestiv, prin această particulară simbolistică.

Cu toate că România participă pentru prima dată la această consacrată expoziţie, rezervată până nu demult spaţiului cultural catolic, impresiile care au urmat vizionării expunerilor noastre au fost extrem de îmbucurătoare.

Încă din primăvara trecută, am luat legătura cu organizatorii: Primăria Romei, Asociaţia culturală Athena, cu publicaţia ei, Revista Naţiunilor, pentru participarea noastră, a Academiei Române, cu valoroase exponate: 11 piese de o rară frumuseţe aparţinând colecţionarilor de icoane romani, unele din aceste icoane datând din secolul al XVIII-lea.

Originalitatea prezenţei româneşti a constat în tema natalităţii în cultura şi tradiţia religioasă ortodoxă, temă pe care am ales-o inspirati chiar de aceste icoane, dar şi din motivul că ieslea adorată, acea prezenţă centrală în alegoria catolică, este puţin diferită în viziunea ortodoxă şi, de altfel, este deja un subiect cunoscut.

Exponatele din spaţiul ortodox, cu tematica aleasă, care au completat în mod fericit trăsăturile culturale creştine, s-au bucurat de un neaşteptat succes astfel că am obţinut acest premiu de onoare, odată cu aprecierea de către organizatori a stilului creativ românesc”, spune Prof. Dr. Mihai Bărbulescu, preşedintele Academiei Române din Roma.

„Aş putea să apreciez că există o generoasă tendinţa a oamenilor de cultură italieni de apropiere, o adevărată dorinţă de cunoaştere a valorilor literelor şi spiritului românesc, a tradiţiilor şi manifestărilor de cult religios ortodox.

Iată, nu mai departe, preocupările unor prestigioşi scriitori italieni de traducere a unor cărţi di patrimoniul literar românesc şi de studiu critic asupra operelor marilor noştri scriitori şi a căror lansări de carte o organizăm începând chiar din această lună. Concret, profesorul Roberto Scagno de la Universitatea din Padova, exeget al profilului spiritual-filozofic al lui Mircea Eliade, se ocupă de editarea în limba italiană a cărţii Jurnalul portughez a celuiaşi autor.

Chiar săptămâna viitoare, Academia Română va fi vizitată de un grup de asemenea oameni plini de iniţiativă, pentru a discuta despre editarea unor cărţi bilingve pentru copii români şi, de ce nu, şi pentru cei italieni.

Începând chiar din prima decadă a acestui an, agenda noastră culturală va cuprinde manifestări diverse: de la lansări de carte pe care le-am menţionat mai sus şi concerte de muzică, la spectacole de teatru din dramaturgia românească, titrate în limba italiană; o serie întreagă de acte de cultură, în solia de pace pe care Academia Română a adus-o pe pământul italian.

Porţile noastre sunt larg deschise oricărui semen cu sufletul bun, oricărui om cu har sau doritor de har”, spune Cornel Blaicu, director de programe.

„Aici, la Academie, o valoroasă bibliotecă, invidiată de multe lăcaşuri culturale romane, stă la dispoziţia românilor; sunt studenţi care o frecventează curent, dar ea este accesibilă oricărui român, suficent doar să vină”, spune Lucia Papahagi, funcţionar al Academiei.

Ferer MAGDO