de Violeta P. Popescu
Viața „reginei artei”, așa cum a fost numită Ileana Sonnabend, este reunită într-un amplu volum de 355 de pagini apărut în limba italiană la Roma, semnat de Manuela Gandini, jurnalistă și critic de artă italian, cu o prefață aparținând lui Achille Bonito Oliva. Cartea parcurge traiectoria vieții artistice și personale a acestei personalități, un parcurs uimitor, plin de succese, de experiențe inedite, dar și de dezamăgiri.
Americanca de origine română Ileana Sonnabend, deținătoare a unora dintre cele mai importante galerii de artă din New York și din lume, a murit în 2007, la vârsta de 92 de ani, fiind considerată cel mai important dealer de artă contemporană din ultimii 40 de ani. La doi ani de la moartea ei, publicul cititor poate face o incursiune în viața marii galeriste prin intermediul unei cărți despre rolul jucat de aceasta în lumea artei secolului XX. Nu este o întâmplare apariția acestei cărți la prestigioasa editură romană Castelvecchi, întrucât, cu câțiva ani în urmă, aceasta a găzduit și apariția unui volum despre viața lui Leo Castelli, primul soț al Ilenei Sonnabend. De altfel, autoarea cărții este și semnatara unui film documentar difuzat pe Rai 1, intitulat „Domnul artei: Leo Castelli”. Cunoașterea vieții artistului italian căsătorit cu Ileana Sonnabend a trezit interesul autoarei pentru cercetarea vieții marii galeriste de origine română a secolului XX, care și-a pus adânc amprenta pe evoluția artei contemporane.
Recurgând la o scurtă prezentare a personajului, așa cum este descris în paginile cărții, aflăm că Ileana Sonnabend s-a născut în România în 1914, în familia unui bogat industriaș evreu, Schapira. Încă de tânără a fost interesată de artă, educată fiind în acest sens de mama ei, Marianne, o femeie născută și crescută la Viena, care s-a căsătorit, după divorțul de tatăl Ilenei, cu scriitorul american John Graham. Pe când avea doar 17 ani, Ileana l-a cunoscut la București pe Leo Castelli, care a cerut-o de soție un an mai târziu. În locul unui inel de logodnă, Ileana i-a cerut acestuia un tablou de Matisse, pe care l-a și obținut. Împreună cu soțul ei a deschis o galerie de artă la Paris în 1939 și apoi una la New York, în Manhattan. În 1959 cuplul a divorțat. Ileana s-a căsătorit cu Michael Sonnabend, alături de care a deschis o galerie de artă la Paris, pe Quai des Grands-Augustins.
Cea mai mare realizare a Ilenei Sonnabend pe care o evidențiază autoarea cărții, descriind în amănunt contextul și piedicile acelor vremuri (vorbim de perioada de după cel de-al Doilea Război Mondial), a reprezentat-o încurajarea și promovarea unor nume noi din arta plastică europeană și americană, care au devenit apoi artiști de primă mărime, printre aceștia numărându-se Andy Warhol, Jasper Johns, Robert Rauschenberg sau Cy Twombly.
Cartea, în cele 355 de pagini, este o incursiune în viața artistică, dar și personală a Ilenei Sonnabend; autoarea, dispunând de o largă documentare, reușește să reconstituie tabloul contextului politic și social din care a făcut parte Ileana Sonnabend, precum și cercurile artistice renumite ale vremii. Parcurgând volumul, avem ocazia de a intra în lumea personajului și de a cunoaște viața artistică de la București, Paris, Roma și New York, locuri în care Ileana Sonnabend a trăit și, mai ales, a căutat să aducă la cunoștința opiniei publice curente artistice noi și să definească repere în lumea artei contemporane.
Pentru autoarea cărții, protagonista Ileana Sonnabend, așa cum a cunoscut-o în urma a nenumărate întâlniri, era o „doamnă liniștită, bună observatoare, dând mereu falsa impresie că nu este atentă la ceea ce se întâmplă în jurul ei”. De altfel, aceasta nu și-a dorit în timpul vieții nicio carte biografică despre ea, datorită, spune autoarea, „unui tip de modestie de modă veche” care caracteriza personalitatea acestei artiste. Mereu ocupată, mereu în călătorii între America și Europa, „într-o vreme când călătoria cu avionul nu era încă la îndemâna oricui”, Ileana Sonnabend își definea mereu un perimetru clar al intereselor ei culturale și artistice oriunde se ducea.
Volumul aduce în prim-plan interviuri, convorbiri, fragmente din discuțiile autoarei cu Ileana Sonnabend, înregistrate pe reportofon pe parcursul a aproape 10 ani, cea mai mare parte a acestora având loc la New York. Mărturiile celor care au cunoscut-o sunt elemente importante ale cărții, autoarea intervievând persoane din lumea artei care au cunoscut-o și au lucrat cu artista „cu sclipiri de ironie în ochi”. Cartea aduce în prim-plan nu doar personajul, ci și aspecte ale mișcării artistice din țările cu care Ileana Sonnabend a avut contacte – Franța, Italia, America –, descriind cu lux de amănunte curentele artistice ale vremii și pictorii în vogă ai acelor perioade. Volumul urmărește linia cronologică a vieții personajului, constituindu-se nu doar într-o interesantă și fascinantă poveste a vieții Ilenei Sonnabend, ci și într-o importantă sursă de documentare despre ceea ce a însemnat o perioadă esențială a artei contemporane la nivel internațional.
Cartea urmează să fie tradusă și în limbile franceză și engleză, fiind de dorit și o meritată traducere a ei în limba română.
Autoarea Manuela Gandini trăiește la Milano și este critic de artă contemporană. Împreună cu Raffaello Siniscalco a realizat pentru televiziunea RAI „Domnul artei”, un film despre viața lui Leo Castelli, primul soț al Ilenei Sonnabend. Director artistic pentru o perioadă la Artandgallery, autoarea cărții s-a ocupat de organizarea a numeroase expoziții la Milano și în alte orașe din Italia. Colaborează cu ziarele „Il Giorno”, „Il Sole 24 Ore”, „La Stampa” și „Diario”.
