Duminică, 25 februarie 2018, orele 10:00–13:30
Via Tortona 56 Milano
Este a doua oară când România, Bulgaria și Republica Moldova – la care se alătură, la ediția de față, și Macedonia – sărbătoresc împreună mărțișorul, un simbol al primăverii care definește tradiția populară a țărilor prezente. Mărțișorul a intrat pe lista selectă a Patrimoniului imaterial UNESCO în luna decembrie 2017. Cererea a fost depusă de România alături de Bulgaria, FRI Macedonia și Republica Moldova – țări în care această frumoasă tradiție a primăverii există, cu unele diferențe, dar în același spirit al celebrării renașterii naturii.
Duminică, 25 februarie, la ora 10:00, la Muzeul Culturilor Lumii din Milano (Museo delle Culture del Mondo), va debuta manifestarea „Primăvara în alb și roșu”, eveniment patronat de Primăria din Milano, Consulatul General al României din Milano, Consulatul General al Bulgariei și Consulatul General al Republicii Moldova. În program: salutul autorităților italiene, reprezentanți ai Consulatelor țărilor prezente în cadrul manifestării, prezentări ale tradiției mărțișorului în țările respective, momente de muzică și dansuri populare.
Un program de muzică și dansuri tradiționale va fi susținut, din partea României, de ansamblul profesionist Dor românesc din Bistrița-Năsăud – Centrul pentru Cultură, Consiliul Județean Bistrița-Năsăud.
Organizatorii – Scuola bulgara a Milano, Centro linguistico Qui Bulgaria, Centrul Cultural Italo-Român și Asociația Vatra Neamului – invită părinții să își înscrie copiii la atelierul de confecționat mărțișoare, care se va desfășura între orele 10:00 și 13:00. Cele mai frumoase mărțișoare vor fi premiate!
Tradiția mărțișorului pe teritoriul României există din vechime. La geto-daci, anul nou începea la 1 martie. Astfel, luna martie era prima lună a anului. Calendarul popular al geto-dacilor avea două anotimpuri, vara și iarna, iar mărțișorul era un fel de talisman menit să poarte noroc, oferit de anul nou împreună cu urările de bine, sănătate, dragoste și bucurie. În zilele noastre, așa cum remarcă și etnologii, valoarea mărțișorului începe să fie dată doar de creația artistică. În vechime, pe 1 martie, mărțișorul se dăruia înainte de răsăritul soarelui copiilor și tinerilor – fete și băieți deopotrivă. Șnurul de mărțișor, alcătuit din două fire de lână răsucite, colorate în alb și roșu sau în alb și negru, reprezintă unitatea contrariilor: vară-iarnă, căldură-frig, fertilitate-sterilitate, lumină-întuneric. Șnurul era fie legat la mână, fie purtat în piept. El se purta de la 1 martie până când se arătau semnele de biruință ale primăverii: se aude cucul cântând, înfloresc cireșii, vin berzele sau rândunelele. Atunci mărțișorul fie se lega de un trandafir sau de un pom înflorit, ca să ne aducă noroc, fie era aruncat în direcția din care veneau păsările călătoare, rostindu-se: „Ia-mi negretele si dă-mi albetele”. Unele legende populare spun că mărțișorul ar fi fost tors de Baba Dochia în timp ce urca cu oile la munte. Cu timpul, la acest șnur s-a adăugat o monedă de argint. Moneda era asociată soarelui. Mărțișorul ajunge să fie un simbol al focului și al luminii, deci și al soarelui.
Intrarea liberă!
