Duminică, 24 februarie 2019, orele 13:00–16:00
CAM Garibaldi, Corso Garibaldi 27, Milano
Este a treia oară când România, Bulgaria și Republica Moldova sărbătoresc împreună mărțișorul, un simbol al primăverii care definește tradiția populară a țărilor prezente.
Mărțișorul a intrat pe lista selectă a Patrimoniului imaterial UNESCO în luna decembrie 2017. Cererea a fost depusă de România alături de Bulgaria, FRI Macedonia și Republica Moldova – țări în care această frumoasă tradiție a primăverii există, cu unele diferențe, dar în același spirit al celebrării renașterii naturii.
Duminică, 24 februarie, la ora 13:00, la CAM Garibaldi, Corso Garibaldi, în zona istorică Brera din Milano, va debuta manifestarea „Primăvara în alb și roșu”, eveniment aflat sub patronajul Primăriei Municipiului 1 din Milano, al Consulatului General al României din Milano, al Consulatului General al Bulgariei și al Consulatului General al Republicii Moldova. În program: salutul autorităților italiene și al reprezentanților consulatelor țărilor prezente în cadrul manifestării, prezentări ale tradiției mărțișorului în țările respective, momente de muzică și dansuri populare.
Organizatorii – Scuola bulgara a Milano, Centro linguistico Qui Bulgaria, Centrul Cultural Italo Român și Asociația Vatra Neamului – invită părinții să își înscrie copiii la laboratorul de confecționat mărțișoare, care se va desfășura în intervalul 13:00–15:00. Cele mai frumoase mărțișoare vor fi premiate!
Responsabil laborator de confecționat mărțișoare: prof. Delia Elena Dumitrică
Moment muzical: Bogdan Mititelu
Tradiția mărțișorului pe teritoriul României există din vechime. La geto-daci, anul nou începea la 1 martie. Astfel, luna martie era prima lună a anului. Calendarul popular la geto-daci avea două anotimpuri, vara și iarna, iar mărțișorul era un fel de talisman menit să poarte noroc, oferit de anul nou împreună cu urările de bine, sănătate, dragoste și bucurie. În zilele noastre, așa cum remarcă și etnologii, valoarea mărțișorului începe să fie dată doar de creația artistică. În vechime, pe 1 martie, mărțișorul se dăruia înainte de răsăritul soarelui copiilor și tinerilor – fete și băieți deopotrivă. Șnurul de mărțișor, alcătuit din două fire de lână răsucite, colorate în alb și roșu sau în alb și negru, reprezintă unitatea contrariilor: vară-iarnă, căldură-frig, fertilitate-sterilitate, lumină-întuneric. Șnurul era fie legat la mână, fie purtat în piept. El se purta de la 1 martie până când se arătau semnele biruinței primăverii: se aude cucul cântând, înfloresc cireșii, vin berzele sau rândunelele. Atunci, mărțișorul fie se lega de un trandafir sau de un pom înflorit, ca să ne aducă noroc, fie era aruncat în direcția de unde veneau păsările călătoare, rostindu-se: „Ia-mi negrețele și dă-mi albețele”. Unele legende populare spun că mărțișorul ar fi fost tors de Baba Dochia în timp ce urca cu oile la munte. Cu timpul, la acest șnur s-a adăugat o monedă de argint. Moneda era asociată soarelui. Mărțișorul ajunge să fie un simbol al focului și al luminii, deci și al soarelui.
Intrare liberă!
