BORDER CROSSINGS: RETHINKING “TRANS-” IN LITERATURE, LANGUAGE, AND MEDIA
CONFERENCE PROCEEDINGS
“Dincolo de graniţe: Redefinind „trans-” în literatură, lingvistică şi media”Actele Conferinţei Internaţionale (Bucureşti, 17-18 mai, 2017, Facultatea de Litere-Universitatea Spiru Haret & Macalester College
Minnesota). Puţine cuvinte au fost în centrul atenţiei în ultimii ani precum banalul element de compunere „trans-”: de la traducere (˂lat. translatio) la transnaţionalizare, la transsexualism.
Se pare că trăim în epoca lui „trans-”. Din termenul latinesc care înseamnă „dincolo de”, „de partea cealalată”, „peste” – echivalentul grecescului „meta” – „trans-” desemnează, pe de o parte, orice deplasare dincolo de o graniţă, fie ea
geografică (trans rhenum, peste Rin), lingvistică (translatio/traducere), politică (transnaţional), socială sau sexuală (transsexual), iar pe de altă parte, migraţia şi exilul (refugiaţii ca transnaţionali) vis-a- vis de
diasporă. Acestea sunt doar câteva din contextele în care folosim elementul de compunere „trans-” pentru a descrie fenomene care nu se configurează nici distinctiv şi nu manifestă nici graniţe fixe.
În strânsă legătură cu acesta se află dinamica culturilor minorităţilor care cercetează logica graniţelor din interior. Volumul de faţă abordează cu responsabilitate diferitele faţete ale elementului de compunere „trans-” în literatură, limbă, media şi cultură şi oferă cititorului răspunsuri la întrebări precum: Unde şi cum fenomenele depăşesc graniţe sau combină domenii? Ce forme de diversitate permit sau instigă procesele „trans-”? Oare aceste fenomene „trans-” transcend[!] graniţe? Sau stabilesc altele noi? De ce este
„trans-” atât de mult în atenţia publicului astăzi? Autorii articolelor descriu, analizează sau critică aceste fenomene generate de elementul de compunere „trans-” în variate domenii academice: studii literare, culturale şi media, lingvistică şi traducere, didactica
limbilor şi studii internaţionale. Explorând fenomenul universal al depăşirii graniţelor, ei încearcă să arunce o lumină nouă asupra prezenţei dominante a elementului de compunere „trans-” în cultura de astăzi.
