Evenimentul cultural dedicat mediului multicultural al Comisiei Europene a avut loc joi, 21 februarie, de la ora 18.00, ora Italiei, la JRC Club House de lângă Varese, regiunea Lombardia.
Conferința cu tema “Limba română, limba neolatină: Se spune rumeno sau romeno?” a fost susținută de Violeta Popescu, coordonatoarea Centrului Cultural Italo-Român din Milano, responsabila casei editoriale Rediviva, precum și Donatella Ferrario, jurnalistă din Milano.
La evenimentul moderat de coordonatoarea Laura Iloviceanu a participat și Adrian Georgescu, Consul General la Consulatul General al României din Milano, care a accentuat importanța limbii materne în definirea identității poporului român, purtând gândurile și expresiile unor mai poeți și scriitori români care prin operele lor au omagiat limba și simțirea românească.
Care au fost temele discuției:
– Limba materna este cel mai puternic instrument pentru conservarea si dezvoltarea patrimoniului mondial tangibil si intangibil. Aproximativ 28 de milioane de oameni vorbesc limba română matern, dintre care 18 milioane de persoane se află în România. Statisticile arată că primul cuvânt pronunțat de majoritatea românilor este “mamă”.
În cadrul conferinței Violeta Popescu, responsbil al editurii Rediviva din Milano a adus în discuție mai multe argumente de natură istorică și filologică, precum: procesul de etnogeneză al poporului român, formarea limbii române – limba neolatină; mărturii despre limba română în izvoarele medievale; umaniști italieni despre limba română, primele documente în limba română, sintetizând importanța latinității în formarea culturii românești și creația culturală românească și rolul ei în panorama valorilor universale. Limba maternă se cere protejată în cazul minorităților lingvistice dar și în cazul unor comunități emigrate, aflate în afara granițelor țării – așa cum este comunitatea românească – unde a doua generație de copii români născuți sau crescuți în Italia, sau pe teritoriul Uniunii Eurpene, tind să uite rădăcinile și în special limba Țării de origine. Limba maternă are dincolo de valoarea socială, de bogația lingvistică și o valoare afectivă, care înseamnă relația unei persoane cu proprii părinți și mediul de formare.
Dimensiunea interculturală a fost reliefat celor prezenți la eveniment și de proiectul editurii Redivva, prima editură românescă de promovarea a culturii românești în Italia, fondat în 2012, cu circa 60 de titluri tipărite în cele opt colecții. Editura prin obiectivele ei propune și un dialog intercultural, proiectul fiind prezentat în cadrul unor biblioteci, licee, universitati sau fundații din Italia. Multe dintre publicații sunt bilingve româno-italiene, iar în cadrul editurii sunt promovați autori români dar și străini (francezi, spanioli, etc.)
În dialog cu publicul s-a aflat și jurnalista Donatella Ferrario – din cadrul Periodici San Paolo, coautoarea unei importante monografii dedicate comunităților de străini din capitala Lombardiei, între care și comunitatea românească, cu o bogată experiență în domeniul comunicării interculturale și valorificării identității. În alocuțiunea ei, Donatella Ferrario a vorbit despre bogația din punct de vedere cultural al României, o bogăție transmisă și în Italia prin prezența comunității de români, care este un vector de imagine al Țării, prin ceea ce poarta ea ca mesaj al valorilor culturale, al tradițiilor românești în Peinsnsulă.
Argumente:
1. Cuvinte de acasă, cuvinte de la școală – transmiterea limbii.
Bilingvismul și identitatea
“Dacă vorbești cu un om în limba pe care o
înțelege, vei ajunge la capul lui. Dacă îi vorbești în limba maternă, vei
ajunge la inima lui”, Nelson Mandela.
Experiența migratorie duce la confruntarea cu sarcina dificilă de a păstra
nucleul profund al identității proprii în contact cu o realitate culturală,
lingvistică și afectivă diferită.
Cărți bilingve – oportunitatea de a păstra o limbă;
o bogăție interculturală
Il villaggio senza madri – Satul fără mamici – Ingrid Coman
Badante per sempre – Badante pentru totdeauna – Ingrid Coman
Il sangue e il grano. Ultimi anni di vita di Van Gogh – Sângele și grâul.
Ultimii ani de viață ai lui Van Gogh – Carlo D’urso
I confini del cuore – Frontierele inimii – Lilian v. Kertay
2. Limba maternă – patrimoniu de valori, identitate culturală și istorică
Limba ca identitate este o lume în continuă
evoluție. Istoria României este încă o mare necunoscută: românii sunt singurii
care au păstrat în numele ei amintirea Romei și a romanilor.
Legenda lui Dracula-Transilvania. Cărți istorice: Istoria Transilvaniei,
de Ioan Aurel Pop și Ioan Bolovan, ed. Rediviva 2018. Pentru prima dată tradusă
în italiană o carte de referință pentru regiunea Transilvania.
Din când în când, în unele medii europene, apare numele Transilvaniei, cunoscut pentru unii, dar exotic pentru majoritatea oamenilor. În mod uzual, acest nume este asociat cu Dracula, vampirul însetat de sânge care a terorizat lumea, mai mult după 1900 decât în secolul al XV-lea, când trăia domnitorul român Vlad al III-lea Dracu, cunoscut apoi ca Dracula. În alte perioade, Transilvania se află în mintea oamenilor ca un loc idilic unde mediul natural este bine conservat … dar istoria Transilvaniei este puțin cunoscută.
3. Binomul limba maternă – Memorie. Memoria ca temă
literară
Cărți: Între uitare și memorie, de Micaela Ghițescu, ed. Rediviva
2014, Catacombele României. Mărturii din închisorile comuniste
1945-1964, ed. Rediviva 2014 și Jurnalul fericirii, de Nicolae
Steinhardt
Ziua Internațională a Limbii Materne
Ziua Internațională a Limbii Materne este o sărbătoare ținută anual la 21 februarie în întreaga lume, cu scopul de a promova diversitatea lingvistică și culturală, precum și multilingvismul. A fost anunțată de UNESCO pentru prima oară la 17 noiembrie 1999 și a fost recunoscută de Adunarea Generală a Națiunilor Unite prin aceeași rezoluție prin care 2008 a fost declarat Anul Internațional al Limbilor.
