Foto. De la stanga la dreapta: Violeta Popescu, Antonio Buozzi, Alessandra Montesanto. Milano 26 noiembrie 2014
MILANO-ROMA. Un exercitiu de Memorie – Aniversarea a 25 de ani de la caderea regimului comunist
Exercitiul de memorie se dovedeste a fi unul inca destul de dificil – la 25 de ani de la caderea regimului comunist în România, generatia actuala face eforturi in a-si aduce aminte si a onora memoria celor care nu au avut norocul nici sa traiasca într-o tara libera, nici sa calatoreasca peste granite, nici sa se exprime liber, fara a mai vorbi de lipsurile care au adus suferinta atâtor milioane de români.
Intr-un fel regimul comunist care tindea sa formeze un “om nou” a reusit partial sa isi atinga scopul, sa creeze un om fara radacini, fara memorie, sa ii stearga reperele de istorie ale Tarii, sa îl îndeparteze de valori si de tot ceea ce, într-un fel sau altul ii creea o identitate culturala si istorica.
La 25 de ani de la caderea regimului comunist, care a facut conform estimarilor istorice in Romania – aproape trei milioane de victime, între care 800 000 de romani care au murit in inchisori sau impuscati, drumul recuperarii trecutului istoric, recuperarii memoriei, este înca unul lung si anevoios, în care e nevoie de informare, de creearea unei constiinte si a unei solidarietati cu trecutul istoric. In mare parte pana acum recuperarea acestui trecut, s-a datorat in mod paradoxal, tot celor care au supravietuit inchisorilor comuniste, oameni trecuti de 70, 80 de ani tot mai putini de la o zi la alta, care in mod tacut, intr-o societate care aproape ii ignora, au facut sa renasca o constiinta, prin gesturile lor de a ridica o cruce, o troita, de a creea evenimente si comemorari. Apoi, s-au nascut incet, incet initative menite sa intareasca acest spirit de solidaritate si recunostinta fara de cei care au suferit.
Cum si de unde pornim aceste lucruri? Cum stim cine suntem daca nu stim de unde venim? “Opusul dragostei nu este ura, opusul sanatatii nu este boala, opusul memoriei nu este uitarea, opusul la toate acestea este indiferenta, scrie Micaela Ghitescu in memoribilul volum de memorii “Intre uitare si memorie” (tradus in limba italiana la Milano de editura Rediviva). Iata indiferenta, lipsa de implicare, lipsa de atitudine fata de ceva care s-a petrecut foarte aproape de noi din punct de vedere istoric, creeaza tristete pentru putinii supravietuitori ai calvarului comunist, daca nu chiar o mare deziluzie si o mare neincredere.
Si totusi, in vartejul cotidianului si prinsi in prioritati, românii din Tara, romanii din Diaspora, au tinut in mod simbolic, caci este vorba doar de un gest minim care ne sta la indemana, sa onoreze “pe cei care nu mai sunt” si care in momentul jertfei lor, s-au gandit intr-un fel si la noi, generatiile care au urmat.
Putine au fost totusi manifestarile dedicate victimelor regimului comunist si poate si mai putine si sarace, gandurile noastre inspre omagierea acestora.
Ca au murit în inchisorile si lagarele comuniste în anii stalinismului din Romania, in rezistenta anticomunista din munti de dupa razboi, deportati pe câmpurile Baraganului, batuti pentru ca se impotriveau colectivizarii, nationalizarii, ca a fost revolta minerilor din Valea Jiului sau greva muncitorilor brasoveni din 1987, pana la tinerii care au murit in ’89 pe strazile atator orase ale Romaniei- si multi, multi altii, anonimi pentru noi, dar pe care doar Dumnezeu ii cunoaste – gestul lor suprem de Demnitate, Credinta, Virtute si Curaj este menit sa ne indemne la o secunda de reflectie.
“Nu noi am suferit pentru poporul roman – spunea in mod memorabil Petre TUTEA in anii ‘90 – ci poporul roman ne-a facut onoarea sa suferim pentru el – nu, nu este o metafora, este un gand de constiinta, care iti da emotie in fata unei suferinte asumate.
In intunericul celulelor unde trecutul nu mai exista, prezentul era o suferinta continua, iar viitorul era ca inexistent, doar sufletul mai ramasese liber…asa cum ne marturisea o alta supravietuitoare: Elisabeta Rizea “comunisti ne-au luat tot, casa, pamanturile, parul din cap..doar de suflet nu sau putut atinge..”
Ne-am bucurat ca in mod simbolic si nimic altceva, sa fim prezenti – Centrul Cultural Italo Roman si editura Rediviva din Milano – la acest act de memorie si aducere aminte in fata publicului roman, publicului italian cu doua carti recente ale colectiei Memoria din cadrul editurii Rediviva tiparite in acest an: Le catacombe della Romania. Testimonianze dalle carceri comuniste (1945-1964)- (Catacombele Romaniei. Marturii din inchisorile comuniste 1945-1964). Documentare si traducere: Lorena Curiman, Claudia Bolboceanu, Mirela Tingire, editie ingrijita de Violeta P. Popescu si Tra oblio e memoria (Intre uitare si memorie) de Micaela Ghitescu- tradusa in limba italiana de scriitoarea Ingrid B Coman, carte aparuta cu sprijinul Institutului Cultural Roman.
Cele doua volume ale editurii Rediviva, au facut subiectul mai multor evenimente la Milano si Roma dedicate aniversarii celor 25 de ani de la caderea comunismului:
16 noiembrie 2014 in cadrul Festivalului International Bookcity Milano, manifestarea de la Palazzina Liberty cu titlul Testimoniare per non dimenticare (Marturii pentru a nu uita), eveniment desfasurat cu patronajul Consulatului General al Romaniei din Milano.
Cu titlul Romania. Memorie si actualitate o interesanta dezbatere a fost organizata pe 26 noiembrie 2014 la Milano, prin prezentarea celor doua volume, la initiativa Fundatiei italiene Per i Diritti Umani din Lombardia. Dupa publicarea unui interviu si a unei recenzii a cartii Le catacombe della Romania in paginile revistei Per I Diritti Umani, Fundatia la initiativa jurnalistei Alessandra Montesanto, a dedicat un eveniment adresat publiclui italian legat de victimele regimului comumist in Romania.
Multumim Asociaţia IRFI onlus “Italia Romania un Viitor împreună”, Simonei Farcas Baglioni, care a organizat la Roma pe 11 decembrie 2014 simpozionul Romania, 25 de ani de libertate, eveniment organizat la Biblioteca publica Franco Bassaglia, cu patronajul Instituţiei Biblioteche di Roma, a Ambasadei României în Italia şi Ambasadei României pe lângă Sfântul Scaun şi Ordinul Suveran Militar de Malta care a reunit importante personalitati romane si italiene. Alaturi de cele doua volume prezentate publicului de Ingrid Coman si Violeta Popescu, cei prezenti au urmarit si promo-video realizat de Alina Nastasa, dedicat volumului “Catacombele Romaniei. Marturii din inchisorile comuniste (1945-1964). Un moment emotionat a fost si duminica 14 decembrie 2014 cand a avut loc prezentarea celor doua carti la Biserica Ortodoxa Romana din Milano, la initiativa pr. Traian Valdman – vicar al Episcopiei Romane a Italiei, unde au fost invitate sa vorbeasca credinciosilor parohiei: scriitoarea Ingrid Coman si Violeta Popescu
Multumim tuturor celor care au sprijinit intiativa Centrului nostru Cultural Italo-Roman din Milano si a Editurii Rediviva, in demersul nostru de a nu da uitarii suferinta si jertfa miilor de romani: publicului cititor, documentaristilor si traducatorilor din cadrul Rediviva, relatorilor (jurnalistul Antonio Buozzi, Alessandra Montesanto, Florentina Nita etc.) massmediei romane si italiene care a semnalat prezenta acestor evenimente, Patronajului primit din partea Consulatului General al Romaniei la Milano, Ambasadei Romaniei in Italia (prin prezenta consului general al Romaniei la Milano: George Bologan, ambasadorului Romaniei in Italia: Dana Manuela Constantinescu), Ambasadei Romaniei pe langa Sfantul Scaun, Episcopiei Ortodoxe Romane a Italiei, Parohiei Ortodoxe Romane din Milano, Asociatiei Per i Diritti Umani din Lombardia, As. Italia-Romania- Futuro Insieme si tuturor celor care intr-un fel sau altul au contribuit la organizarea acestor evenimente.
Reportaje VIDEO realizate de Felicia Chi: Bookcity Milano: 16 noiembrie 2014 si 26 noiembrie 2014 Milano.
https://www.youtube.com/watch?v=lI9523H2ITk&feature=youtu.be
https://www.youtube.com/watch?v=N-Qy2WM9aNc
https://www.youtube.com/watch?v=5NKI3ButEAE&feature=youtu.be
Redactia CulturaRomena
Milano, 22 decembrie 2014
