A predat arta baletului timp de peste trei decenii, în una dintre vestitele școli de balet ale Italiei, Scuola di Danza – Teatro alla Scala din Milano fondată în 1813, loc de formare pentru mari nume ale baletului internațional. Este vorba despre Loreta Alexandrescu, un nume cunoscut în lumea dansului și baletului milanez și nu numai, întrucât tinerii îndrumați de ea, au devenit stele ale baletului contemporan, așa cum este Roberto Bolle, Marta Romagna, Rebecca Bianchi, Alessandra Vassallo.
Apreciata maestră de origine română Loreta Alexandrescu, s-a stins zilele trecute, în urma unei necurățătoare boli, lăsând un imens gol în inimile celor care au cunoscut-o, au lucrat s-au au colaborat cu ea de-a lungul anilor.
“Loreta Alexandrescu lasă un gol imens în rândurile studenților, care au apreciat experiența, dăruira și sensibilitatea ei. Pentru colegii Academiei, ea va rămâne mereu în amintire, ca o persoană generoasă, zâmbitoare și strălucitoare, mereu atentă și gata să asculte. Drum bun, Loreta”, au transmis reprezentanții Academiei Teatro alla Scala, pe 17 februarie ziua în care a stins.
Câteva sute de persoane, studenți, profesori, prieteni, cunoștințe, membrii familiei, s-au reunit sâmbătă 19 februarie 2022 la Chiesa Santa Maria delle Grazie din Milano, să își ia ultimul rămas bun de la amatissima maestra di danza clasica (îndrăgita profesoară de balet clasic), cum au scris ziarele italiene. Zeci și sute de mesaje de condoleanțe au fost transmise pe canalele media, ziare, mesaje publice de la importante personalități artistice din Italia care au elogiat personalitatea, profesionalitatea și competența ei, maestra care “dăruia artă la fiecare cuvânt și mișcare” (Alexandra Celentano, coregrafă și balerină, Mediaset, Italia.
Formată la școala de balet din Cluj Napoca în anii ‘70, devine prim balerină la Teatrul Raposdia din București. “Scoala de balet din Cluj mi-a dat tot ceea ce a fost nevoie pentru o pregatire solidă și serioasă în lumea baletului. Profesori foarte mari, renumiți m-au îndrumat, mi-au dat încredere și m-au susținut. Mă raportez la acea perioadă din viața mea ca la una de bază în tot ceea ce a însemnat drumul meu în arta baletului” – avea să mărturisească în interviul din volumul “Personalità romene in Italia”, edizioni dell’Arco 2008. O conjunctură fericită a acelor ani, mai exact anul 1978, face să ajungă în Italia ca turistă, o excursie transformată apoi ca pentru mulți artiști români la acea vreme a dictaturii comuniste, în dorința de a nu se mai reîntoarce. A fost o decizie urmată de primirea sa ca balerină în compania de balet a maestrului Marinel Ștefănescu și Lilianei Cosi din Reggio Emilia, una dintre cele mai importante companii de balet în acel moment din Italia.
În anii ‘90 intră deja în corpul profesoral de la Școala de Balet de la Scala, unde își va desfășura activitatea de profesor de balet clasic vreme de peste trei decenii, încheiată cu puțin timp înainte să se stingă. Despre impresiile stabilirii în Italia avea să scrie în același volum că “emoțiile începutului s-au estompat și curând mi-am dat seama ca ceea ce pentru noi ca balerini formați in România era considerat “normal” în Italia era văzut ca “extraordinar”.
Repeta deseori că “nu poți fi profesor și îndrumător bun dacă nu iubești cu adevărat baletul, iar meseria de profesor, de îndrumător artistic de balet este foarte grea, o responsabilitate pe care o ai în fața unor copii care vor mulți dintre ei să o transforme în profesiune”.
Stabilirea și evoluția ei ulterioară în Italia a datorat-o unor importante nume ale lumii baletului italian: “Marinel Stefanescu, un balerin, coregraf și un om deosebit căci cu ajutorul lui, eu și alți balerini români am găsit sprijin în drumul nostru artistic. Valentina Massini și Gabriel Popescu, nume de marcă ale baletului. Un apropiat prieten mi-a fost și îmi este balerinul Gheorghe Iancu, un nume devenit celebru în Italia. Apoi alți prieteni italieni care m-au sprijinit, Beppe Mengatti și Carla Fracci”.
Un accident la coloana vertebrală o împiedică să mai continue cariera interpretativă, un moment trist dar nu descurajant, întrucât două mari nume ale coregrafiei și baletului italiene, Beppe Menegatti și Carla Fracci îi propun să lucreze la Teatrul din Macerata ca asistent coregraf la regia spectacolului Lacul Lebedelor.
Intrarea la Accademia Teatro alla Scala în anul 1988 a venit la momentul potrivit, cum avea să își amintească. Cred ca m-au chemat atunci la audiție căci reprezentam acea figura profesională de care aveau nevoie, eu nu eram nici o balerină faimoasă și nu eram nici italiancă! Dar aveam niște ani de experiență artistică, aveam o maturitate profesională, îmi creasem un nume și mă simteam în stare să-mi spun “ce la farò!‘ (voi reuși). Din anul 1988 şi până la sfârşitul vieţii sale, a fost profesoară a Şcolii de balet a Academiei Teatrului Scala din Milano, fiind apreciată și iubită deopotrivă. Activitatea sa pedagogică, a fost complexă, formând generaţii de balerini; a fost de asemenea şi asistent coregraf al spectacolelor produse de Academie. Tot în cadrul Academiei Teatrului Scala din Milano, în cadrul cursurilor de master, a format profesori de dans, dar şi viitori formatori de profesori în domeniul baletului. Loreta Alexandrescu a făcut parte din juriile unor importante competiţii de profil din Italia şi a susţinut cursuri de balet în alte ţări europene, dar și în afara continentului, Japonia şi Statele Unite ale Americii.
Năcută la Sinaia, își amintea că a copilarit ”în grădinile Castelului Peleș care în acel timp nu erau îngrădite și aveam deci libertatea de mă juca pe pajiștea regelui Carol I”. În nicio o întâlnire nu uita de România, vorbea perfect limba română și avea dorința să participe și să contribuie la organizarea evenimentele culturale românești din Milano. În 2008 pe fondul unei ostilități create la nivelul opiniei publice la adresa imaginii românilor în Italia, au fost organizate două evenimente culturale care făceau vizbile importante personalități de origine română, care de peste două decenii își aduceau contribuția lor artistică și culturală în societatea italiană. Una dintre aceste personalități prezentă în cadrul seratelor desfășurate la Centrul de Producții Teatrale din Milano, a fost și Loreta Alexandrescu care a acceptat imediat participarea, preocupată și interesată să transmită ceea ce cu adevărat reprezintă românii în Italia. O întâlnire care apoi a generat includerea ei în realizarea documentarului video: Incontri con artisti straordinari dell’Est. Romania (regia Maria Ștefanache) și în volumul Personalità romene in Italia, edizioni dell’Arco, Milano, 2008.
Integrată și respectată în același timp în mediul artistic italian, Loreta Alexandrescu a devenit pe măsură ce românii din Milano au cunoscut-o, un reper și un motiv de mare mândrie pentru comunitatea noastră. Cu drag ne-a deschis multora ușa casei povestind începuturile ei în Italia, greutățile și dificultățile prin care a trecut, invitându-ne mereu la spectacolele de balet din marile teatre din oraș.
Nu doar balerinii și studenții ei o deplâng ci și noi, comunitatea românească din Milano, care a stimat-o și a iubit-o pe Loreta Alexandrescu, ca pe o desăvârșită profesionistă și în același timp, o iubitoare a țării în care s-a născut și de care era foarte mândră.
Ne luăm rămas bun, cu sufletele îndoliate și în același timp, fericiți de a o fi cunoscut.
Violeta Popescu
Centrul Cultural Italo Român
Milano, 20 februarie 2022
