Excelențe ale baletului italian și românesc, vor evolua pe scena Teatrului Romolo Valli din Reggio Emilia, pentru a omagia într-un spectacol de balet „Arta lui Marinel Ștefănescu”, un eveniment în memoria maestrului și coregrafului Marinel Ștefanescu (București, 1947 – Reggio Emilia, 2023), considerat unul dintre cei mai mari balerini și coregrafi ai Italiei. Evenimentul va avea loc marți, 15 octombrie 2024, de la ora 20.30 fiind organizat de Compania de Balet, Nuovo Balletto Classico în colaborare cu Municipalitatea din Reggio Emilia și patronajul mai multor instituții, între care și Opera Națională din București.
Vor evolua în cadrul spectacolului, prim balerine ale Corpului de Balet al Teatrului de Operă din Roma, precum Rebecca Bianchi, prim-balerinul Michele Satriano, dar și Eleonora Abbagnato, directoarea Corpului de Balet al Teatro dell’Opera di Roma, care va primi în cadrul serii premiul Marinel Ștefănescu pentru întreaga sa activitate. De la Opera din București, vor fi prezenți soliștii Irina Chiriacescu și David Duțu.
În programul serii, Compania Nuovo Balletto Classico, în regia lui Rezart Stafa, va pune în scenă câteva dintre coregrafiile maestrului Ștefănescu. Este un premiu instituit în memoria marelui balerin și coregraf Marinel Ștefănescu, sosit în anii ’70 în Italia, prim balerin al Operei din Zurich, prim balerin la Opera Teatro alla Scala din Milano, care a evoluat în peste o mie de spectacole de balet pe cele mai mari scene ale lumii; a obținut nenumărate premii naționale și internaționale pentru cariera sa strălucită.
În timpul seratei, va fi decernat și premiul pentru întreaga carieră Eleonorei Abbagnato, étoile a Operei din Paris, directoare Corpului de Balet – Teatro dell’Opera din Roma și președintă l Consiliului Superior de organizare a Galei.
Compania de balet, Noul Balet Clasic, fondată în anul 1978 în Reggio Emilia de balerinii Marinel Ștefanescu și Liliana Cosi, continuă și desfășoară și astăzi, o bogată activitate didactică și artistică pe teritoriul Italiei. Cea mai mare parte a repertoriului Companiei de balet constă în creații noi ale maestrului Ștefănescu pe muzică simfonică sau originală, cum este cazul colaborării cu compozitorul Adrian Enescu, muzică care a inspirat baleturi pe teme noi și universale, precum „Patetica” de Ceaikovski, „Concertul” de Rahmaninov; „Romeo și Julieta” de Ceaikovski; „Anàfura« de Adrian Enescu; »Trezirea umanității” de Stravinski-Smetana-Enescu, „Rădăcini” de Liszt Enescu Skriabin, „Omagiu lui Ceaikovski « de Ceaikovski, »Doina « pe muzică populară românească, »În așteptarea timpului nou” de Brahms „Nunta” de George Enescu; „Ground Zero – New Garden” de Barber-Ciaikovski-Enescu, „Zori de pace și armonie” de Alexandr Skriabin „Variațiuni pe tema dragostei « de Liszt și numeroase»Miniaturi ” pe muzică de Chopin, Porumbescu, Debussy, Albeniz, Liszt, Beethoven, Gounod, Mozart, Vivaldi, Delibes, Ceaikovski, Albinoni, Massenet, Brahms, Adrian Enescu.
MARINEL ȘTEFĂNESCU (București, 1947- Reggio Emilia, 2023)
Prim balerin al Operei Române, prim balerin al Operei din Zurich, al Operei Teatro alla Scala din Milano, a evoluat în peste 2000 de spectacole de balet în toată lumea, aclamat și iubit de publicul larg, cu numeroase și prestigioase premii obținute în cursul lungii sale cariere. Fondator al uneia dintre cele mai importante fundații de balet din Italia, împreună cu balerina Liliana Cosi, a format zeci de generații de mari balerini, care evoluează astăzi pe scenele internaționale.
Născut la Bucureşti, s-a înscris, la recomandarea unchiului său, prim balerinul Gabriel Popescu, la Şcoala de balet a Operei din Bucureşti, unde obţine diploma în 1967, cu maximum de voturi. Devine în curând prim balerin şi este invitat la Moscova pentru un curs de perfecţionare la Teatrul „Balşoi” şi apoi la „Kirov” din Leningrad, unde face studii cu faimosul Puşkin. În 1968 obţine „Marele Premiu” şi „Medalia de Aur” la „Concursul Internaţional de Dans” de la Varna, condus de Barîşnikov, după care este nominalizat prim balerin la Opera din Bucureşti. În 1969 este răsplătit cu „Premiul pentru cea mai bună interpretare” la „Concursul de Balet” de la Moscova. Dincolo de pasiunea sa ca prim balerin îşi descoperă vocaţia pentru coregrafie şi creează pe muzica lui Bach piesa „Ascultă-ţi vocea”. În 1969 începe cariera internaţională şi este invitat pe scenele teatrelor de Operă din Europa şi din Asia, dansând în Gale Mondiale, avându-le ca partenere pe Alicia Alonso, Tessa Beaumont, Magdalena Popa, Ileana Iliescu, Natalia Makarova, Liane Daydé, Ekaterina Maximova, Vera Kirova, Liliana Cosi.
Ca un „danceur noble”, cum este numit, evoluează la Teatrul „Balşoi” din Moscova şi la „Kirov” din Leningrad, la Odesa şi Kiev. Ca reprezentat al României participă la Festivalul de Balet de la Tokyo. Timp de patru ani, e prim balerin la Opera din Zürich, unde este răsplătit cu ropote de aplauze alături de Rudolf Nureyev. În 1976 se căsătoreşte la Londra cu Louise Ann Smith şi au trei fete. Fugind din ţară, obţine cetăţenia italiană în 1984.
După întâlnirea de la Madrid cu Liliana Cosi începe să danseze alături de ea pe scena de la Scala, în „Giselle”, „Excelsior”, „Schiaccianoci”, „Les Sylphides”, „Romeo şi Julietta”, dar şi la Zürich, Londra, Berlin, Pavia, Bordeaux.
În calitate de coregraf a semnat „Orfeu şi Euridice” de Gluck, „Patetica” de Ceaikovski şi „Uvertura fantastică la Romeo şi Julieta”, „Nopţile Aurorei” de Ceaikovski şi „Spartacus” de Haciaturian. Fiecare creaţie a sa a fost concepută într-o manieră globală, incluzând muzică, coregrafie, gest, lumini, costume.
Violeta Popescu
Centrul Cultural Italo-Român din Milano