O placă omagială dedicată poetului Mihai Eminescu a fost inaugurată în anul 2003 în orașul Recanati, locul nașterii poetului Giacomo Leopardi.
Viena, Paris, Vevey, Recanati, Montréal, iată câteva orașe din lume, unde există un bust sau o placă memorială, care amintesc de marele poet.Mihai Eminescu poetul nostru național, rămâne adânc sădit în memoria comunităților de români, oriunde s-ar afla acestea, în orașe din Europa, sau din afara continentului, ca un însemn al culturii și identității românești. După anul 1990, au existat mai multe inițiative venite din partea intelectualității românești, de a ridica în diferite orașe, fie un bust, fie o placă memorială, care să amintească de marele poet.
Unele dintre aceste efigii există chiar în locurile unde poetul avea să locuiască, așa cum este orașul Viena. Pot fi amintite apoi, Bustul lui Mihai Eminescu din Paris, Bustul poetului din Montréal, plăcuța memorială care străjuiește pe casa din orașul Viena, unde poetul avea să locuiască în timpul anilor 1872-1874, sau bustul poetului din orașul elvețian Vevey inaugurat în anul 2000. Nu putea să lipsească în acest șir de inițiative și însemne ale memoriei în cinstea marele poet, și Italia, țară în care Mihai Eminescu avea să ajungă în primăvara anului 1884, unde conform mărturiilor vremii, va călători în mai multe orașe.
Din anul 2003 orașul Recanati, locul natal al marelui poet italian Giacomo Leopardi (1798-1837) găzduiește un monument al poetului nostru național, o inițiativă româno-italiană la care și-au dat concursul instituții românești de cultură împreună cu autoritățile italiene.
Placa omagială Mihai Eminescu este alcătuită din două părţi, fiind poziționată pe clădirea care găzduiește astăzi Centro Nazionale di Studi Leopardiani. Înființat în 1937, cu ocazia primului centenar de la moartea poetului Giacomo Leopardi, Centrul Național de Studii Leopardiene are sediul la Recanati, într-o clădire situată în perimetrul vechiului edificiu Palazzo Leopardi și lângă Colle dell’Infinito. Este de amintit și faptul că Recanati este un oraș situat în centrul regiunii Marche, fiind considerat orașul tipic balcon, prin panorama minunată pe care o oferă.
Prima piesă de pe placa omagială, este realizată din marmură cu dimensiunea de: 60×60, pe care este aplicată efigia în bronz a poetului. Cea de-a doua, tot din marmură, cu dimensiunea 60×100 centimetri, este aşezată sub basorelief, unde apare inscripționat următorul text:
Mihai Eminescu
1850-1889
“DUMNEZEUL GENIULUI
M-A SORBIT DIN POPOR
CUM SOARBE SOARELE
UN NOUR DE AUR
DIN MAREA DE AMAR.”
“IL DIO DEL GENIO
MI HA TRATTO A SÉ DAL POPOLO
COME IL SOLE TRAE
A SÉ UNA NUBE D’ORO
DAL MARE DI MESTIZIA.”
În partea de jos a plăcii, este trecută instituția care a susținut financiar realizarea acestei plăci comemorative: Università dell’Arte George Enescu, Iaşi-Romania.
Și prestigioasa instituție de cultură românească din Italia, Accademia di Romania di Roma, găzduiește în grădina instituției, un bust al poetului Mihai Eminescu realizat de către sculptorul Oscar Han.
Care este legătura dintre poetul Mihai Eminescu și Giacomo Leopardi, dată fiind situarea acestei plăci memoriale, chiar în locul natal al poetului italian?
Tematica asemănării poeziei lui Mihai Eminescu cu cea a poetului Leopardi a fost abordată în decursul vremii, de mai mulți critici literari români sau italieni. Este de amintit în acest caz, studiul lui Mihai Cimpoi, Eminescu și Leopardi. Cei doi poeți, Eminescu şi Leopardi se consideră au o abordare clasică în scrisul lor poetic; opera lor se nutreşte din marile teme ale clasicismului, așa cum este natura. De asemenea îi caracterizează o viziune filosofică de tip schopenhaueriană, aspectul invocat cel mai des în abordarea afinităţilor dintre Eminescu şi Leopardi, fiind latura pesimistă. Comparaţiile cu Leopardi sunt frecvente şi în importanta operă Istoria literaturii române, a lui George Călinescu care întrevede în finalul poemului Luceafărul, un vizibil caracter leopardian. Se pare că poetul Mihai Eminescu ar fi cunoscut opera lui Leopardi, cel puţin în traduceri germane, sau prin intermediul lui Schopenhauer.
Călătoria lui Mihai Eminescu în Italia are loc în contextul anului 1884, când poetul se afla la un sanatoriu din Viena. În fapt, era o călătorie întreprinsă la sfatul medicului din Viena, ca înainte să reintre în Țară, să treacă prin Peninsulă, așa cum amintește Nicolae Iosub în articolul, “Călătoria lui Mihai Eminescu în Italia” . Însoțit de un mai vechi prieten și coleg de școală Chibici Revneanu, cei doi vor trece prin Veneţia, Padova, Milano, Parma, Bologna, Florenţa, având la dispoziţie o sumă de bani trimişi de Titu Maiorescu. Orașul în care avea să zăbovească cel mai mult a fost Florența, unde timp de trei săptămâni, poetul va avea ocazia să admire monumentele și muzeele sale renumite. Conform acelorași mărturii, pe 26 martie 1884 poetul va lăsa orașul lui Dante, ajungând cu trenul la Bucureşti, unde erau aşteptaţi de Titu Maiorescu şi de mulţi dintre prietenii săi. Mai mulți ani la rând după inaugurarea acestei plăci comemorative, opera marelui nostru poet a fost evocată în cadrul manifestărilor culturale organizate la Recanati, evenimente la care au participat delegații de profesori de la universități din România, poeți, scriitori, public român și italian. Ziua Culturii Naționale sărbătorită pe 15 ianuarie, data nașterii poetului Mihai Eminescu, prilejuiește de asemenea în Italia în rândul comunității de români, în cadrul parohiilor ortodoxe românești, sau la nivelul instituțiilor publice, importante evenimente care îl omagiază pe poetul nepereche.
Violeta Popescu
