“Cu ocazia aniversării poporului italian – am publicat o scurtă prezentare a istoriei noastre intitulată Breve storia dei romeni care s-a născut în tipografia mea în anul 1911. Am scris această carte – cu mult entuziasm într-o limbă pe care o cunoșteam de mult și pe care o vorbeam fluent, dar care rezervă multe surprize pentru un străin, după cum îmi dau seama de fiecare dată când încerc să scriu direct în italiană. Anumite îndoieli lingvistice m-au determinat să recurg la fostul meu student, fiul cel mare a lui Frollo pentru o revizuire – cum avea să mărturisească N. Iorga în cartea sa de memorii: O viață de om așa cum a fost. Istoricul Nicolae Iorga făcea referință la profesorul Ildebrando Frollo, titular al catedrei de Istoria literaturii neolatine la Universitatea din București, lingvist și lexicograf italian român.
Cunoașterea lucrării lui Iorga despre istoria românilor cu o atenție deosebită acordată relațiilor cu Italia – scrie în prefața volumului George BOLOGAN, ambasador al României în Italia – este o adâncire în istoria antică a unei națiuni, care mai mult decât oricare alta a rămas aproape de Bel Paese fiind singura din lume care poartă în numele ei, amintirea Romei, cu o prezență care astăzi înseamnă multe familii mixte și peste un milion de români care își aduc contribuția în fiecare zi la economia și viața socială a celei de-a doua lor patrii. Este o călătorie în cunoașterea Europei, cu un studiu aprofundat al istoriei militare, politicii, arhitecturii, literaturii și culturii în sensul său cel mai deplin, reușind să îmbogățească orizontul culturii generale din partea cititorului.
Cartea s-a bucurat de un important ecou în Italia, fapt care reiese și dintr-o însemnare din 1921: „În limba noastră, Nicolae Iorga publică o Scurtă istorie a românilor, un act unic de omagiu adus Italiei: volumul tipărit în 1911 lui Vălenii de Munte pentru aniversarea a cincizeci de ani de unitate a noastră, este astăzi de negăsit atât în Italia, cât și în România, și merită o reeditare, deoarece autorul a cercetat cu o atenţie deosebită legăturile dintre civilizaţia noastră şi cea dunăreană de-a lungul diferitelor secole”, Michele A. SILVESTRI la volumul de Nicolae Iorga și Italia – ” Introducere la studiul României și al românilor”, (Roma, 4 februarie 1921).
Cu siguranță, Iorga a nutrit o mare dragoste pentru Italia – scrie Marco BARATTO într-un studiu legat de prezența lui Iorga în orașul Milano cu ocazia susținerii a trei conferințe – încă de la o vârstă foarte fragedă, ceea ce l-a determinat nu doar să o situeze printre cele mai importante teme de cercetare, ci și să fondeze, alături de mulți dintre colegii și prietenii săi precum Pârvan sau Murgoci, instituții culturale precum Casa Română din Veneția și Academia Română din Roma; instituții care înainte de război au avut un rol important atât în formarea multora dintre cei mai buni istorici români, cât și în înțelegerea reciprocă dintre români și acei italieni cât și în cunoașterea reciprocă dintre români și acei italieni care au ajuns apoi la cunoașterea României și a istoriei ei (…) Marco BARATTO, Nicolae Iorga, Milanese)
Ediția actuală a volumului a fost îngrijită de Lorena CURIMAN (redactor), care anunță cititorii într-o notă explicativă că: Rescrierea textului original în limba italiană contemporană nu are deloc pretenția de a fi o transliterație sau o recreare a originalului: este de fapt originalul azi, cu unicul scop de a obține o lectură mai ușoară. Limba italiană a textului original, început de secol XX (1911) nu deviază în mod esențial de limba italiană actuală. Eventualele dificultăți pe care un cititor le-ar putea întâlni citind textul original depind de un lexic desuet sau de termeni care se folosesc rar în comunicarea actuală, dar în orice caz, aparțin vocabularului italian.
Comunicat editura Rediviva
9 noiembrie 2021
