Il genio del cuore/ Geniul inimii vorbește despre ceea ce sintetizează titlul: capacitatea inimii de a vedea lucrurile cu claritate. Cu claritatea bronzului sau a unui răsărit
Poeta Aura Christi a susținut un turneu de conferințe și lecturi publice în cadrul Festivalului Internațional BookCity de la Milano. Aura Christi este o prezență cunoscută în cadrul festivalurilor din Italia: Salonul Internațional de Carte de la Torino, Festivalul literar de la Pordenone ș.a.; scriitoarea a susținut conferințe, turnee și lecturi publice, a participat la lansări de carte, organizate la Roma, Florența, Pordenone, Sacile etc. Romanul în versuri Geniul inimii este a patra carte a Aurei Christi, tradusă în limba italiană, după Sfera frigului. Din infern, cu dragoste/ La sfera del freddo. Dall’inferno con amore, traducere de Maria Floarea Pop, Rediviva Edizioni, Milano 2015, Elegii nordice/ Elegie nordiche, traducere de Geo Vasile, Editura Aracne, Roma, 2017, și Orbita zeului/ Orbita del dio, traducere de Ștefan Damian și Francesco Corsi, Editura Aracne, 2018. În 2019, Geniul inimii și Orbita zeului au apărut în versiune italiană și chineză, ambele cărți fiind lansate la Târgurile Internaționale de Carte de la Torino și de la Beijing. De asemeni, Orbita zeului a văzut lumina tiparului, în 2019, în versiune spaniolă.
Despre Geniul inimii criticul de artă Francesco Corsi scria, între altele, că „e dificil de găsit un poet sau un filosof care să poată, cu lirica sa, să-ți acapareze simțurile, sufletul, să lase un semn profund asupra felului tău de a privi lumea. Prin complexa ei simplitate, care este forma unei infinite bogății interioare, Aura Christi îl conduce pe cititor în viscerele ființei. Cruciali pentru poetica Aurei Christi sunt ochii, izvor de viață, piatră pe care totul se zidește: în actul de a vedea Aura regăsește întreaga mistică a ființei (…). Aura exprimă filosofie când scrie poezie, exprimă poezie când face filosofie, și face asta pentru că, tocmai în acest cerc hermeneutic, se află propria ei viață”.
Unul dintre cele mai prestigioase evenimente, dedicate cărții și autorilor din capitala lombardă, Festivalul Internațional BooKcity, ajuns la cea de-a opta ediție, s-a desfășurat în acest an în perioada 13-17 noiembrie 2019. Ca la toate edițiile precedente, Festivalul Internațional BooKcity a propus sute de evenimente, organizate în locații centrale și pe cuprinsul Regiunii Lombardia: întâlniri cu autori, prezentări de carte, dialoguri, lecturi, expoziții, spectacole, dezbateri ș.a. Noua ediție a Bookcity a fost intens promovată de Departamentul de Cultură al Primăriei din Milano și Asociația Bookcity Milano (formată din Fundația Corriere della Sera, Fundația Giangiacomo Feltrinelli, Fundația Arnoldo și Alberto Mondadori și Fundația Umberto și Elisabetta Mauri). Ediția din acest an a Festivalului BooKcity a înregistrat un record unic, bucurându-se de circa 3000 de autori prezenți în peste 250 de locuri milaneze: universități, fundații, prestigioase biblioteci etc.
Editura Rediviva din Milano a participat a șaptea oară la acest important festival, la care a propus nume și autori de referință ai culturii române. Cu sprijinul Institutului Cultural Român, la actuala ediție a participat Aura Christi – nume de referință în peisajul cultural românesc contemporan, invitată în zilele de 16 și 17 noiembrie 2019 la Milano și Como. Astfel, scriitoarea română a participat la Întâlnire cu poezia românească de Aura Christi. Valori românești – valori europene, care s-a desfășurat sâmbătă, 16 noiembrie 2019, de la ora 16:00, la Palatul SIAM – Sala bibliotecii din Via Santa Marta 18 – una dintre cele mai vechi și elegante biblioteci milaneze. Alături de poeta Aura Christi, au vorbit și au citit poezie Francesco Corsi, Violeta Popescu și scriitoarea și jurnalista Irina Țurcanu Francesconi.
Pe 17 noiembrie 2019, poeta Aura Christi a conferențiat pe aceeași temă – Valori românești – valori europene – și a citit poezie în orașul Como, la Parohia românească Sf. Grigorie Palama. Din partea Editurii Rediviva a participat la eveniment Violeta Popescu, care a prezentat ultimele publicații editoriale apărute cu sprijinul Institutului Cultural Român prin programul TPS: Geniul inimii de Aura Christi, traducere de Maria Floarea Pop, prefață de Francesco Corsi, și Identitatea românească de Ioan-Aurel Pop, apărută de curând în cadrul Colecției Culturi și cvilizații și lansată în prezența autorului.
„Geniul inimii e legat ombilical de Ostrovul Învierii. Cele două romane în versuri gemene, scrise răstimp de un an, sunt o poveste de dragoste – o poveste inițiatică despre adevărul, în a cărui rază respirăm. Ambele romane, cu o construcție triadică, constituie sfârșitul unei lumi și începutul unei… ezit să aștern calificative. Geniul inimii e subintitulat Cartea iluminărilor mele, iar Ostrovul Învierii – Cântarea Cântărilor mele. Venite în siajul unei mari tradiții începute de la Homer, Sfintele Texte și până la romanele în versuri semnate de Pușkin, lordul Byron, Mihai Eminescu, Budai Deleanu, ambele romane au un nucleu epic, personaje, dialoguri, culmi, văi, platouri, înălțimi… E un murmur continuu, extrem de viu, care urca dinlăuntrul meu și era de nestăvilit, la propriu; eu l-am transcris și… atât. E un miracol. Ca și viața, miracolele, firesc, sunt departe de înțelegere, explicații, abstracțiuni. Ele se întâmplă. Atât. Și dacă ai inima trează, prezentă, vie, miracolele se trăiesc și se cântă. Iar dacă nu-ți lipsește Harul, se descriu.
Redescopăr din alte unghiuri cele două romane în versuri ale mele în timp ce citesc rândurile, însemnările, cronicile directe sau indirecte, semnate de unii critici sau traducători. Geniul inimii și subterana sunt concepte pe care au fost construite romanele, noduli imagistici despre care am scris și publicat câteva sute de pagini. Geniul inimii e un concept viu, complex, de o evidentă dificultate. Simplificând lucrurile, e harul de a iubi, iertând, mulțumind pentru totul, acceptând, cântând și binecuvântând totul. Persoana locuită de geniul inimii se apropie de lume cu ochi de îndrăgostit, tratează viața ca pe un pretext de inițiere și depășire de sine, iar suferința – oricât de monstruoasă, profundă, nedreaptă, absurdă ș.a.m.d. – ca pe un prilej fast, dorit, creat voit, de a se redescoperi din alt unghi, eșuând în recunoștință, iubire și bucuria jubilatorie de a avea parte de încă o șansă de a redescoperi și multiplica lumina lăuntrică, viul, ființa. Adică Viața Vie. Și mai mult: Apa Vie, despre care îi vorbește Iisus femeii samaritene în fața fântânii, scandalizând o parte din ucenici, deoarece unele precepte religioase îi interziceau explicit, irevocabil, să abordeze o samariteană.
Geniul inimii e un concept iisusiac, creat de Friedrich Nietzsche, unul dintre extrem de puținii gânditori care a înțeles în profunzime – ca și J.W. Goethe, poate chiar pe urmele lui! – grandoarea, caracterul revoluționar și demnitatea vieții lui Iisus Christos. Geniul la romani era un Înger păzitor, un Înger însoțitor. Subterana vine din Dostoievski și Nietzsche, în egală măsură. Ambii uriași o vedeau altfel și explic aceasta în cartea mea monografică Dostoievski – Nietzsche. Elogiul suferinței. Flagrant de succint vorbind, subterana e darul de a te identifica cu Eul divin dinlăuntrul tău, lăsându-l pe El să lucreze și anihilând eul propriu, adică ego-ul. Ai o șansă să ajungi la subterană, la Eul divin, făcând exerciții spirituale în trena lui Ignațiu de Loyola sau Sfântul Augustin, de pildă. Sau recitind Confucius! În cazuri ultrarare, intensitatea cu care te identifici cu Eul Acela, abandonându-te, are drept consecință identificarea cu ceea ce Nietzsche – și alți gânditori, aflați la planete distanță de temele majore abordate de acest sihastru alb! – numește inima lumii, iar Fiodor Dostoievski: inima întregului/ în limba rusă – сердцeвина целого. Scrie mult despre aceste incursiuni inițiatice și formatoare, în egală măsură, în ultimii ani de viață, contele Tolstoi. Însemnările tolstoiene conțin o serie de revelații care pun pe gânduri și trimit direct, izbitor, la unele dintre recentele descoperiri din domeniul fizicii cuantice, apropo de acea dimensiune decelată în universul maimarilor minții între maimarii minții. Mă refer la geniul profeției. Tolstoi a înțeles un adevăr esențial: când faci ceva anume, livrează-te, abandonează-te, uitând cu totul de tine, de ego-ul tău. Și totul va curge cu de la sine putere. (Aura Christi, O poveste inițiatică)
Distinsă cu numeroase premii literare, între care unele dintre cele mai prestigioase, Premiul Academiei Române pentru Poezie (1996), Premiul Autorul Anului, decernat de Asociația Publicațiilor Literare și Editurilor din România (2007), „Omul Anului 2017” și medalia aniversară „Israel 70”, distincții acordate de Asociația Scriitorilor Israelieni de Limba Română și Centrul Cultural Israeliano-Român (2018), Aura Christi este poet, romancier, eseist și editor român, autor a peste 50 de cărți publicate în România și în străinătate. Poemele sale sunt traduse în peste 17 limbi. S-a născut la Chişinău (URSS/ Republica Moldova), la 12 ianuarie 1967. Absolventă a Liceului teoretic român-francez „Gh. Asachi” din Chişinău (1984) şi a Facultăţii de Jurnalism a Universităţii de Stat (1990). Debut absolut – 23 octombrie 1983 în paginile ziarului Tineretul Moldovei, unde în anii de studenție devine redactor, apoi coordonator principal al secției de cultură. (1988-1991) Redactor șef al revistei Galaxia Gutenberg. (1991-1992)
În 1993 redobândește cetățenia română și se stabilește la București. Scriitoarea a întreprins călătorii de documentare, turnee, recitaluri și conferințe ca invitat la festivaluri sau simpozioane, congrese sau târguri de carte, în Israel, Grecia, Republica Moldova, Republica Populară Chineză, Franța, Germania, Turcia, Federația Rusă, Macedonia, Italia, Bulgaria, Spania ș.a. Este redactor-şef al revistei Contemporanul. Membru al Uniunii Scriitorilor din România. Membru al Uniunii Scriitorilor din Moldova.
Editura Rediviva
Irina Țurcanu Francesconi, jurnalistă și scriitoare – Milano
Claritatea unui răsărit
Milano a fost gazda culturii timp de cinci zile în cadrul unuia dintre cele mai importante evenimente din nordul Italiei, Bookcity. În cea de-a șaptea ediție a festivalului, s-a atins un număr record în ceea ce privește lansările de carte, atelierele artistice, mesele rotunde, unde s-au dezbătut subiecte literare, filosofice, științifice, și nu numai. Cu trei mii de autori în peste 250 de locuri, Bookcity a înregistrat un flux extraordinar de vizitatori, confirmându-se un punct de referință în panorama culturală italiană.
Din partea României, poeta Aura Christi a întâlnit cititorii în una dintre cele mai frumoase biblioteci din Milano. Astfel, la bilbioteca din Palatul SIAM, unde poeta a fost primită cu căldură, s-a deschis un portal, iar poezia și-a întâlnit dimensiunea sa proprie și a oferit celor prezenți prilejul de a călători în timp și în spațiu, așa cum știe să o facă literatura.
Publicată în italiană de Editura Rediviva, în traducerea Mariei Floarea Pop, romanul în versuri al Aurei Christi, Il genio del cuore/ Geniul inimii, vorbește despre ceea ce sintetizează titlul: capacitatea inimii de a vedea lucrurile cu claritate. Cu claritatea bronzului sau a unui răsărit.
Despre volum, Aura Christi a menționat că „în momentul în care i-am rugat pe câțiva prieteni să-l citească, unii dintre ei au observat că este o carte greu de definit”, deoarece fuge de rigiditatea categoriilor și a genurilor, își croiește cu îndrăzneală o formă proprie. Un roman în versuri, îl descrie poeta și explică faptul că temele majore centrale sunt cele știute dintotdeauna – eul, viața și moartea, veșnicia, fericirea, relația maestro ucenic – unele dintre subiecte sunt dedicate culturii române și valorilor naționale. Sunt personaje ele însele vocile cuprinse în acest roman atipic, care mărturisesc aceste teme și aparțin atât literaturii universale, cât și literaturii române. Uneori țin de fantastic, alteori sunt reale. Firul roșu care le unește este efortul de a fi tu însuți.
Cartea s-a născut cu intenția de a răspunde unor întrebări esențiale și, totodată, existențiale: cine suntem, de unde venim, încontro mergem? Aura Christi precizeză că aceste întrebări s-au iscat în siajul capodoperei pictorului Paul Gauguin: „Sunt lucuri la care noi toți ne gândim, mai ales când ne regăsim la o răscruce de drumuri a vieții. Devenim filosofi fără voia noastră”.
Înscris în tradiția literaturii universale, Geniul inimii vorbește și despre distanță. „E un subiect, distanța, despre care am putea scrie rafturi de cărți. Într-o sinteză, distanța poate fi exil, pedeapsă, dar poate fi și un dar, dacă ne gândim la Dante, de exemplu, sau la Ovidiu, sau la Orfeu. Distanța e condiția necesară pentru a vedea lucrurile cu claritate. De pildă, chiar ieri seară o bună prietenă mi-a făcut un dar minunat. De mulți ani îmi doream să văd Cina cea de taină. Prietena mea, Sânziana Pop, m-a însoțit să o văd și am fost surprinsă de modul în care se schimba perspectiva în funcție de cât de departe sau de aproape eram de acest tablou leonardesc – unul dintre vârfurile culturii europene. Ba chiar, la un moment dat, lumina ajungea dinspre fereastră – sau așa părea – creând un joc de umbre și lumini: o parte dintre apostoli o vedeam, iar cealaltă parte o inventam, pur și simplu, dintr-un soi de perspectivă ascunsă ochiului, o inventam dintr-un tip de absență parcă, deși dintr-un alt unghi se vedeau toți apostolii. În ultimă istanță, distanța e cea care ne permite să vedem, să simțim prin toți porii, în clipe de vârf, măreția operelor sau a oamenilor. De un mare om se cuvine să nu te apropii prea mult, să păstrezi o distanță, stenică, în primul rând, pentru el, marele om”.
Publicul a exprimat interesul față de posibilitatea ca poezia contemporană să devină un vehicol pentru un ideal politic, de pildă, cum o numea Mihail Kogălniceanu – unul dintre ideologii mișcării naționale românești –, „România ideală” sau Europa ideală, iar Aura Christi a răspuns: „N-am ezitat să introduc, într-un loc anume, în romanul meu, și teme vag politice. A doua parte a volumului am scris-o între lacrimi și râsete. Am vorbit cu detașare despre Lenin, despre Stalin, despre Buharin și Troțki. Am scris cu o liniște și detașare intense, în dorința de a vedea lucrurile drept și a le așeza la locul lor, căci fie că e vorba de politică, fie de cu totul altceva, să nu uităm că ne referim, mereu, aproape, la viața noastră. Despre politică se poate, evident, scrie, chestiunea e cum scrii, din ce unghi. Angulația rămâne a fi definitorie și, desigur, obligația de a păstra anvergura – ceea ce este foarte rar, mai cu seamă, azi”.
În concluzia întâlnirii, Francesco Corsi, îngrijitorul ediției italiene, a pus în valoare trăsăturile poeziei Aurei Christi care trasformă versurile într-un prilej de reflecții existențialiste, ba chiar nietzscheene. În încheiere, poeta a citit în limba română câteva dintre poemele din volum, redate, apoi, de Francesco Corsi în limba italiană, spectacolul poetic mișcând publicul din sală.
