Dicționarul bilingv Italiano-Romeno, Romeno-Italiano, 1631 pagini, este un instrument modern și util pentru studiul utilizărilor lingvistice specifice, în măsura în care este posibil, chiar cu limitele datorate rapidității cu care evoluează lexicul în zilele de azi. Organizarea sa actuală, atât în ceea ce privește principiile care au determinat alegerea lemelor, a frazeologiei și a exemplificărilor, cât și în privința adoptării anumitor soluții practice de redactare lexicografică, reflectă două culturi a două popoare, istorii, instituții și mentalități diferite, două lumi, din care în mod inevitabil izvorăsc particularități și elemente de realitate dificil de tradus.
Această ediție are ca obiectiv principal să completeze și să modernizeze conținutul fiecărei leme/cuvânt-titlu. Cu peste 70.000 de leme, peste 250.000 de traduceri, peste 140.000 de sensuri și o deosebită atenție acordată termenelor și expresiilor folosite în mod curent, neologismelor și limbajelor sectoriale folosite în sfera de specialitate și în domenii precise (tehnic, științific, de lucru, politic, medical, juridic, informatic, religios-filozofic, comercial, cultural, artistic etc), dicționarul se caracterizează prin claritatea și simplitatea tratării, fără a neglija exigența de integralitate necesară și de caracter științific.
În partea româno-italiană, pentru fiecare sens a lemelor românești, este prezentată o vastă gamă de sinonime care oferă cititorilor un ghid sigur pentru alegerea celei mai potrivite traduceri în funcție de diferitele situații ajutând astfel la o mai bună exploatare a infinitelor posibilități expresive a celor două limbi într-o bună comunicare.
Deoarece orice dicționar bilingv se adresează unui public străin care are cerințe diferite față de publicul de limbă maternă, au fost introduse informații care pornesc din confruntarea sistemelor între limba de plecare și cea de sosire, la nivel fonologic, morfologi și sintactic. Un exemplu este și indicatorul contextului precis de folosire, prezent la foarte multe leme (în paranteze rotunde și scrise cu caracter cursiv) care permite găsirea nuanței exacte de interpretare a sensurilor.
Pe plan morfologic și sintactic soluțiile adoptate în Dicționar s-au relevat mai puțin problematice decât ordonarea stucturii de cuvinte polisemantice.
În ceea ce privește exemplele de utilizare, s-a recurs în principal la limbajul colocvial, fără însă a se renunța la eventuale citate din opere literare.
Transcrierea fonetică a tuturor cuvintelor-titlu românești constituie o absolută și foarte prețioasă noutate în panorama dicționarelor bilingve astăzi în circulație.
