Publicatii

Publicatii

Maria Stoica, Despre o varsta de aur a poeziei: poetii Horatiu si Ovidiu

La finele anului 2008 a apărut cartea „Aetas aurea- Feţele unui veac” de Maria Stoica, publicată la editura Eurocarpatica din Sf.Gheorghe. Îmbinând forma traducerii artistice cu acurateţea analizei ştiinţifice, volumul profesoarei Maria Stoica introduce în atmosfera unui secol care a dat literaturii latine nume de referinţă ale poeziei, în contextul special al epocii augustane ce a făcut posibilă reeditarea vechiului mit al „vârstei de aur” despre care vorbeşte şi grecul Hesiod în poemul „Munci şi zile”.

Ceai la samovar – un roman fresca al gulagului sovietic

Celebra Editura Harmattan din Italia aduce in fata publicului italian romanul “Tè al samovar” in traducere romana – Ceai la samovar – voci din gulagul sovietic, apartinand tinerei scriitoare de origine romana Ingrid Beatrice Coman. Autoarea locuieste in Italia din anii ’90 si adoptat limba italiana in scrierile ei, debutand in urma cu cativa ani cu o serie de nuvele publicate in reviste culturale italiene. Ca romanciera se lanseaza in 2005 cand editura Luciana Tufani din Ferrara ii publica romanul “Orasul lalelelor” (La città dei tulipani) – roman apreciat de critica literara italiana. Anul 2008 s-a dovedit prolific pentru tanara autoare prin publicarea a inca doua volume in Italia: romanul Tè al samovar “(“Ceai la samovar”, Harmattan Italia, Torino) si culegerea de nuvele si teatru “Non spegnete la luce” (“Nu stingeti lumina”, Memoria del Mondo, Milano)

Ingrid B Coman, o scriitoare romanca povestind Italiei despre comunism

Ingrid Beatrice COMAN, Tè al samovar – voci dal gulag sovietico (Ceai la samovar-voci din gulag-ul sovietic), Editura Harmattan Italia, Colecţia “Memorie”, Torino, 2008, 175 p.; prefaţa Monica Joiţa. “Tè al samovar” (Ceai la samovar), scris de Ingrid Beatrice Coman în limba italiană, este un roman substanţial şi matur, cu filon de saga realist-magică despre tratamentele aplicate şi îndurate într-un gulag din Rusia. Acţiunea este amplasată într-un loc devenit tristul simbol al tuturor sistemelor totalitare: lagărul rus Kolyma.

Arhitectul de Mircea Cartarescu si simbolul creatorului – mana

Reeditată intr-un volum de povestiri in 2007 la editura “Humanitas” , Arhitectul propune un personaj tipic scrierilor lui Cărtărescu, aflat la limita intre real şi fantastic, intre sacru si profan. Emil Popescu e un arhitect specializat in proiecte pentru fabricile de ulei, deci un tehnic al carui vis este să-şi cumpere o maşină. Aventura lui incepe in momentul in care redescoperă fascinaţia sunetului claxonului, moment care, in termenii filosofiei lui Mircea Eliade, ar putea fi considerat drept hierofanie, deci o ruptură a cotidianului, o manifestare a sacrului in profan.

Monica Joita, Relatii culturale italo-romane 1927-1956

Volumul Monicai Joita ofera fara indoiala numeroase si inedite elemente de mediatie si analiza pentru istoria raporturilor diplomatice intre Roma si Bucuresti, gratie unei munci meticuloase de documentare a etapelor juridice si legislative in istoria raportilor culturale oficiale intre cele doua tari. Studiul va contribui in acest mod la reconsolidarea prieteniei romano-italiene favorizand noi perspective de cerectare in reconstructia istorica seculara intre cele doua natiuni.

prof. Alberto Castaldi, Directorul Institutului Italian de Cultura din Bucuresti

Documentele cuprinse

Volum aniversar Gheorghe iancu, Sabrina Arpini

Putin cunoscut publicului din Romania, dar iubit pentru talentul si forta sa artistica, Gheorghe Iancu, artistul de origine romana este unul din cei mai mari balerini si coregrafi in momentul de fata in Italia. Centrul de Productii Teatrale din Milano, condus de regizoarea romanca Maria Stefanache, i-a dedicat o serata aniversara cu ocazia a 30 de ani de stralucita cariera artistica in Italia.

Page 3 of 3123